IN MEMORIAM
EMILIA COMIŞEL, PROFESOR UNIVERSITAR ETNOMUZICOLOG
. Am acţionat, întreaga mea viaţă, din dragoste pentru arta de tradiţie orală (folclorul muzical, în primul rând), ceea ce m-a determinat să fac efortul de a-i înţelege esenţa, de a pătrunde bogăţia sufletească şi excepţionala înzestrare , în plan poetic şi muzical, a poporului nostru, ca şi din dorinţa de a face cunoscută această artă – sursă inepuizabilă de inspiraţie-, unui număr cât mai mare de tineri viitori muzicieni,care studiau la Conservatoarele de Muzică. De aceea, am avut în vedere predarea folclorului nu numai la nivel universitar, dar şi în şcolile de toate gradele ,începand de la o vârstă fragedă, pentru atragerea tineretului prin conştientizarea valorii estetice şi a importanţei naţionale şi internaţionale a acestei arte.
Elaborarea Cursului de folclor muzical(pentru înfăptuirea căruia am străbătut, ani de zile, întreaga ţară,culegând,analizând şi clasificând un material imens de o inestimabilă valoare artistică,în foarte mare parte inedit, la acea oră,umplându-mi sufletul de comoara neamului) şi numeroasele colaborări în alcătuirea manualelor de muzică au slujit acestui scop nobil.
Prof.univ.etnomuzicologEmilia Comişel
S-a născut la Ploieşti, în data de 28 februarie 1913, părinţii fiind Maria- născută Georgescu-din Ploieşti (fiica de preot şi profesoară de lucru şi gospodărie, cu specialitatea flori) şi Gheorghe Comişel,de origine din Ogretini (Prahova), institutor, apoi profesor de muzică şi de matematică la Ploieşti, profesor de limba română în Basarabia, dirijor de cor (a condus ani de zile Corul Societăţii Profesorilor de Muzică din judeţul Praova) compozitor şi violonist, cu studii universitare (Academia Regală de muzică religioasă unde a fost şef de promoţie şi Conservatorul din Bucureşti-secţia vioară-) şi care a susţinut concerte solistice la Bucureşti şi Ploieşti, a construit o şcoală elementară la Ploieşti (în cartierul Bolovani) şi a iniţiat un Ateneu cultural pentru tineret la Mâneciu (Prahova), la pensie pregătind corurile căminelor culturale ale comunelor din Prahova ( Văleni de Munte, Mâneciu Ungureni şi Pământeni, Homorâciu, Izvoarele, Teişani etc).
O frumoasă viaţă spirituală i-au oferit-o părintii, prin:
- însuşirea în primul rând, a unor instrumente (vioara şi pianul),a unui bogat repertoriu muzical popular şi cult şi a unei diversificate,dar corect îndrumate, literaturi ştiinţifice, bibliografice (mai ales muzicală) şi beletristice;
- participarea la corurile bisericeşti, împreună cu cei trei fraţi şi cele două surori (coruri al căror dirijor era tatăl- Gheorghe),în cadrul cărora, tinerii Comişei erau şi profesori de solfegiu pentru ceilalţi participanţi ;
- şedintele de muzică de cameră corală şi instrumentală, în sânul familiei( în casa părintească de la Ploieşti,se aflau 10 viori, un violoncel, un pian şi un flaut), când erau abordate, în afară de partiturile corale şi instrumentale deja aflate în biblioteca
familiei, tot ce apărea nou în magazinele de specialitate(toţi membri familiei inclusiv mama –Maria, interpretau muzică vocală şi instrumentală: Florin Comişel, compozitor, pianist şi dirijor de cor şi orchestră , profesor de armonie şi dirijat la Conservator(i-a avut ca elevi pe Marin Constantin şi Ion Baciu) , culegător de folclor muzical românesc; Victoria-Viorica,profesoară de muzică, cercetătoare a folclorului copiilor, membră a orchestrei semisimfonice şi coristă în ansamblurile corale ploieştene, valoroasă interpretă a repertoriului violonistic ; Maria-Marcela, o altă soră –profesoară de vioară; Ioan- economist, angajat la Banca Naţională (mort tânăr, la numai 28 de ani) ; Romulus- inginer.
- naveta la Bucureşti a întregii familii,pentru a asista la spectacolele de operă şi la concertele de la Ateneul român.
După iniţierea muzicală temeinică din familie, Emilia Comişel şi-a continuat studiile de specialitate în cadrul Academiei Regale de Muzică unde a avut şansa de a studia cu cei mai compeţenti profesori , însă, decisivă pentru alegerea profesiei viioare (folclorist-etnomuzicolog) a fost influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra d-sale personalitatea, competenţa pedagogică şi opera ştiinţifică a savantului român - iniţiatorul etnomuzicologiei de nivel mondial şi creatorul Arhivei Internaţionale de Muzică Populară dela Geneva – Constantin Brăiloiu – acest maestru dedicat cu totul slujirii folclorului românesc şi al celui universal, având o uriaşă putere de munca, “geniu al metodei” cum îl numea André Schaeffner, şi care a reuşit să adune, să înflăcăreze şi să instruiască un grup de tineri muzicieni- între care s-a numărat şi Emilia Comişel-,elevii, apoi colaboratorii şi prietenii săi, deveniţi, cu timpul, specialişti în domeniu, care l-au urmat şi i-au desăvârşit opera.
Cu o voinţă şi o ambiţie fără preget, conform principiilor însuşite dela părinţii săi, Emilia Comişel şi-a continuat activitatea de-alungul întregii vieţi, până la vârsta de 95 de ani, când un accident cerebral i-a înfrânt avântul. A străbătut ţara în lung şi-n lat, mai întâi, ca elevă şi discipolă, a lui Constantin Brăiloiu,uneori împreună cu membrii echipelor sociologice ale lui Dimitrie Gusti, apoi ca folcloristă experimentată, fie singură, fie cu colegi din Bucureşti sau din provincie, cu grupuri de studenţi, sau cu fiica -Irina- pentru a culege folclor( a înregistrat peste 9000 de melodii), pentru a fi permanent prezentă în mijlocul manifestărilor artistice populare, pentru a se pătrunde de spiritualitatea geniului artistic al românilor, pentru a putea elabora antologii, studii, articole, pentru a susţine conferinţe, concerte-lecţii, emisiuni radiofonice (Ciclul 300 melodii populare), în care prezenta cântăreţi populari necunoscuţi pe care îi descoperea treptat prin deplasările în ţară), comunicări ştiinţifice în ţară şi peste hotare şi a face cunoscut atât conaţionalilor, cât şi străinilor acest tezaur românesc
. A cules folclor şi de la românii din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada. A descoperit, îndrumat în activitatea de culegere a materialului folcloric şi promovat prin concursurile Floarea din Grădină, Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Cântec nou în Mehedinţi, etc., o serie de tineri talentaţi, deţinători de repertoriu folcloric autentic şi voci minunate Toţi au devenit,cu timpul vedete, iubiţi şi apreciaţi de public, toţi au transmis mai departe repertoriul tradiţional al graiului lor folcloric, alcătuind şi instruind grupuri de tineri interpreţi.
Cariera ştiinţifică a Emiliei Comişel a cunoscut o evoluţie ascendentă, de la
calitatea de culegător pe teren şi colaborator, încă din studenţie, al Arhivei de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români, la cea de cercetător (din 1949), apoi cercetător ştiinţific principal şi şefă a secţiei muzicale, în cadrul Institutului de Folclor (ulterior I.E.F. Constantin Brăiloiu), unde a realizat mii de transcrieri muzicale, rezultând numeroase studii şi articole şi colaborator în calitate de cercetător ştiinţific principal la Institutul de Studii Sud-Est Europene (din 1967). De la început, a efectuat ore de îndrumare pentru cunoaşterea folclorului din diferite zone ale ţării, ca şi pentru însuşirea metodei de culegere, analiză şi clasificare a materialului cules pe teren, împreună cu Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Ioan T. Florea, Mircea Chiriac, Florin Comişel, Gheorghe Zamfir, cu alţi colegi din Cluj şi Iaşi, pentru tinerii membri ai Uniunii compozitorilor, ca şi pentru colegii mai tineri şi neexperimentaţi ai Institutului.Cu aceiaşi colegi a susţinut şedinţe de îndrumare a orchestrelor din întreaga ţară.
Lucrările de nivel ştiinţific superior pe care le-a elaborat în domeniul folcloristicii şi al etnomuzicologiei, unele publicate în : Revue des études sud-est européenes (Buc.), Studii şi cercetări de istoria artei, Contemporanul, Revue roumaine(Buc.), Colocvii, Scânteia, Demos (Germania), Journal of the International Folkmusic Council (Londra), Akordi (Belgrad), Sud-est Europ (Atena), Les Colloques de Wegimont, Societăţi europene(revista editată de Paul H. Stahl), Datini(rev. fundaţiei Ethnos), la toate revistele de folclor din România şi numeroase publicaţii de profil din străinătate: Franţa, Belgia, Italia, Germania, Canada, Rusia, Bulgaria, Iugoslavia,Ungaria, (în Studia memoriae Belae Bartok sacra), între care cităm : Cursul de folclor muzical în două
ediţii(1967,1969) ;Antologia folclorică din Ţinutul Pădurenilor-în colaborare- în două ediţii(1959, 1964), Folclorul copiilor- studiu şi antologie ;două volume de Studii etnomuzicologice (1986, 1992) ; numeroase studii şi articole, publicate în ţară cât şi în
străinătate, Pe urmele lui Bela Bartok în Hunedoara ; Despre forma arhitectonică a muzicii populare ; Elemente comune în folclorul muzical al popoarelor sud-est
europene ; Preliminarii la studiul ştiinţific al baladei ; Folclorul obiceiuriloir calendaristice ; Folclorul obiceiurilor familiale ;Colecţii de colinde (Dă pă dubă, săraca ; Colindăm Domnului bunu- în colaborare) ; Radu Anghel ( în colaborare cu Ovidiu Bârlea) ; Contribuţii la cunoaşterea eposului popular cântat ; Elements archaique dans les coutumes nuptiales du people roumain; La musique de la ballade roumaine ;Structura melodică a dansurilor populare şi multe altele, i-au adus recunoaşterea naţională şi internaţională. Astfel, a obţinut numeroase premii în ţară şi peste hotare :Ordinul muncii,clasa a III-a Meritul cultural, clasa a IV-a, prof. de Onoare al Univ.Naţ. de Muzică, Cetăţean de Onoare al mai multor oraşe şi comune din ţară Oscarul Românesc(Alexandria, 2004), Meritul Cultural în grad de Ofiţer(2006), Marele Premiu al U.C.M.R. pe anul 2007, Premiul Ministerului Culturii (2007)), zeci de Diplome de Onoare, a devenit membră a I.F.M.C.(Londra) şi I.M.S. (International Musicological Society - Basel), membră de onoare a Fundaţiei George Enescu (Montreal - Canada) ; membră cu funcţii administrative în juriile Concursurilor şi Congreselor din Iugoslavia, Franţa, Italia, sau doar participantă, întotdeauna cu comunicări ştiinţifice (Germania),ducând cu sine ansambluri folclorice româneşti, legând prietenii şi realizând colaborări cu specialiştii străini din numeroase ţări, unii, cei mai în vârstă, prieteni şi colaboratori ai lui Constantin Brăiloiu.
Cariera didactică şi pedagogică a fost, (cu unele întârzieri de timp în atingerea nivelului maxim al titulaturilor şi împiedicarea de un H.C.M. al învăţământului superior, pentru obţinerea doctoratului), susţinută de Emilia Comişel, cu aceiaşi consecvenţă şi determinare, cu acelaş nivel ridicat al conştiinţei profesionale, ca şi în cercetare. Prima grijă : elaborarea Cursului de Folclor Muzical, a fost îndeplinită in 1967. De acum înainte studenţii aveau un material bogat şi bine documentat după care să înveţe . La Consevatorul bucureştean, Emilia Comişel,devenită profesor universitar, şefă a catedrei de folclor, a pregătit nenumăraţi tineri, cei mai mulţi eminenţi profesori de muzică, alţii- muzicologi sau compozitori. O altă serie de studenţi au devenit cercetători în domeniul folclorului muzical, sau al etnomuzicologiei, participanţi activi la viaţa muzicală a ţării, nu numai în juriile naţionale ale Concursurilor şi festivalurilor folclorice, ci şi in culegerile de teren, descoperitori şi îndrumători ai unor talentaţi interpreţi proveniţi din cele mai diferite zone ale ţării, pe care îi promovau în concursurile naţionale , mulţi deţinători de titluri universitare, doctori (Florin Georgescu, Cristina Rădulescu, Petre Brâncuşi, Elize Stan, Marioara Murărescu, Gheorghe Oprea, Luminiţa Vartolomei, Irina Dragnea, Steluţa Popa, Gruia Stoia şi foarte mulţi alţii, unii cu vieţi exemplare şi cariere de excepţie ).
Toţi aceştia au devenit colegi şi colaboratori ai fostei lor profesoare, regăsindu-se în toate manifestările muzicale ale ţării, de multe ori şi ca membri ai juriului de concurs ( la Floarea din grădină, prima preşedintă a juriului a fost Emilia Comişel, apoi profesorul Mihai Florea), alături de alţi muzicieni de marcă : Florin Comişel, Tiberiu Alexandru, Sabin Drăgoi, Simona Patraulea, Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Mircea Chiriac, Hari Brauner, Zeli Suliţeanu, Mariana Kahane, juriu competent şi extrem de exigent, care promova numai valorile autentice, spre deosebire de situaţia actuală, când sunt promovaţi deavalma buni şi răi.
Incepând din anul 1967, Emilia Comişel a depus un efort susţinut pentru a aduna şi a publica opera ştiinţifică a lui Constantin Brăiloiu, prin deplasări în străinătate, contactarea tuturor prietenilor, colaboratorilor şi a persoanelor care, într-un fel sau altul, l-au cunoscut şi aveau date despre savantul român. Au rezultat 6 volume de Opere - Constantin Brăiloiu (primele două bilingve) în care este prezentată, pe lângă cronici, articole, eseuri, întreaga operă ştiinţifică a acestuia, şi două volume de corespondenţă, acestea în colaborare cu Irina Dragnea, fiica sa şi o Monografie. Astfel, această neobosită cercetătoare, a readus în atenţia lumii muzicale româneşti pe marele savant român de talie mondială. Tot datorită strădaniilor Emiliei Comişel,care a făcut demersurile oficiale necesare, rămăşiţele pământeşti ale lui Constantin Brăiloiu, au fost aduse în ţară, iar Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti îi poartă numele.
Nu putem omite un aspect extrem de semnificativ, şi anume, acela al relaţiilor internaţionale din viaţa şi activitatea folcloristei. Intr-o peroiadă când exista o barieră strictă în privinţa deplasărilor de orice natură- turistic sau profesional- în străinătate , când aprobările de la Iorga erau aşteptate trei sau mai multe luni, E.C.reuşea să întreţină relaţii profesionale şi prieteneşti cu un număr incredibil de mare de oameni de pe tot mapamondul, să fie prezentă, ( cu toate greutăţile şi mizeriile care i se făceau uneori), în calitate de simplu membru sau cu funcţii organizatorice, la festivalurile, concursurile şi congresele din Franţa, Iugoslavia, Germania, Italia, Polonia, Bulgaria, Albania, U.R.S.S., Canada, să trimită şi să primească literatură de specialitate către şi dela un mare număr de specialişti sau viitori specialişti, fiind permanent la curent cu tot ce se publica. Din punctul de vedere al corespondenţei interne şi externe , putem număra câteva mii de scrisori, iar numărul celor care au îndrăgit-o pe E.C. se cifrează la acelaş nivel, aflându-se pe întreaga scară socială, dela simpli ţărani din diferite zone, studenţi şi profesori, mulţi participanţi la Cursurile de Vară dela Sinaia, până la savanţi de renume mondial, dar numai cei ce aveau legătură cu lumea artistică şi ştiinţifică. Dacă i-am evoca pe unii , i-am nedreptăţii pe alţii, şi totuşi : Mircea Eliade, Paul Collaer, Gilbert Rouger, Ernest Ansermet, Jean Absil, André Schaeffner , Yvette Grimaud, Jean-Jaques Nattiez, Octavian Bohociu Prof.dr. Vera Pavlović Leposava pictoriţă (aceasta avusese un aport esenţial în recunoaşterea limbii române şi a etniei româneşti în Banatul sârbesc), Dragoslav Antoniević, Dragoslav Dević, Elly Bašić, Milica Ilijin şi întreaga pleiadă a folcloriştilor iugoslavi, Ramadan Sokoli şi Mili- soţia sa Rayna KatzarovaAlexandru Neagu Yves Lenoire,Susanne Zigler, Dr.A.Chodkowski Mircea Manole Nicolas Treatt,din familia Tretiakcov Paul Posquin,Benjamin Suchoff, Georgio Nataletti, Viorela Dinescu(Germania) -fostă studentă a doamnei Comişel, o compozitoare renumită şi o ferventă propagatoare a muzicii româneşti peste hotare, Dagmar Falk Ion Onciul, Bože Ianučić (Velicovo-Timocul sîrbesc) un excepţional viorist român, cu un imens repertoriu instrumental şi cunoscător a 20 de balade , şi...şi...
Intreaga ţară,dar mai cu seamă Prahova-tărâmul de suflet al cercetătoarei , unde, un erudit propagator de cultură locală, Prof. dr. Alexandru Bădulescu directorul Muzeului Paul Constantinescu, ctitoreşte de ani buni promovarea valorilor cultural-artistice locale, prin aniversări, comemorări, aşezări de placi memoriale, festivaluri (Festivalul coral Florin Comişel), Universitatea Nicolae Iorga (Vălenii de Munte) şi Banatul , cu oameni de frunte ca fostul primar al Făgetului, deputatul Dorel Covaci, Anca Augusta, Ion Oltean, Gelu Stan, Ovidiu Papană, Ion Căliman, primele judeţe care au sărbătorit-o pe cercetătoare în momente semnificative (Emilia Comişel şi folcorul românesc,ed.Nagard,Lugoj, 2003 ), apoi Teleormanul, Mehedinţiul, Bihorul, întreaga Moldovă, Maramureşul nu vor uita colaborările atât de fructuoase cu Emilia Comişel.
O relaţie profesională dublată de o stimă şi simpatie reciprocă cu rezultate concrete de mare valoare s-a desfăşurat pe o lungă perioadă de timp între Emilia Comişel şi Prof.dr. Francisc Laszlo dela Cluj, rezultând publicaţii bazate pe materialul furnizat de cercetătoare (Constantin Brăiloiu partizan al etnomuzicologiei fără frontiere ,ed . EIKON, Cluj-Napoca,2006).
Dar nu putem, oricât ne-am strădui, să cuprindem cu uşurinţă vastitatea activităţii unui asemenea savant.
Micuţă de statură, durdulie, blondă, cu ochi albaştri limpezi, cu un zâmbet luminos şi cu o fire prin excelenţă sociabilă, veselă, deschisă şi spontană, gata oricând să dea o replică spirituală sau să spună o glumă (la care, uneori uita poanta, spre hazul şi bunădispoziţia asistenţei), să dea un sfat sau să compătimească pe cei în necaz sau suferinţă, (chiar când ea însăşi avea necazuri) conştiincioasă şi muncitoare « d’ arrache pied », cu prestanţă incontestabilă şi neîndurare întru paza adevărului şi a valorii în lumea artistică, calităţi datorate excepţionalei competenţe profesionale ce nu permitea nimănui să-i treacă pe dinainte, era imediat îndrăgită şi rămânea neuitată, mergând direct la sufletul interlocutorilor. Toţi îi doreau compania, toţi credeau că o pot solicita, şi pe bună dreptate, căci Mama mea nu refuza pe nimeni şi onora aproape 100% promisiunile făcute.
Să fim mândri şi fericiţi că am avut şi mai avem asemenea Oameni, răspânditori de cultură, care şi-au pus şi îşi pun viaţa în slujba unor idealuri nobile , care au fost şi mai sunt în stare să creeze o lume-generaţii întregi- după chipul şi asemănarea lor.
Pe data de 18 aprilie , doamna Emilia Comişel a trecut într-o altă dimensiune spirituală unde totul este lumină şi seninătate, determinare şi hărnicie întru bine şi frumos, de unde priveşte cu îngrijorare şi compasiune, la lumea actuală în care tineretul( într-o proporţie alarmantă) este debusolat şi are prea puţine idealuri .
Fie-i veşnică amintirea !
Prof.dr. în muzică Irina Dragnea.
18.04.2010.
.
Irina amintiri despre mama ei,doamna Emilia Comisel [english]
Irina amintiri
I acted my whole life, by love for the art of oral tradition(folk music primarily), which led me to make the effort to understand the essence of penetrating mind and exceptional wealth endowment, the poetic and musical level of our people, and the desire of making this art- endless source of inspiration, to a maximum number coming young musicians, who studied at conservatories of music . Therefore, I considered teaching folklore at universities not only, but also in schools at all levels, starting at an early age by raising awareness of youth for the aesthetic value, national and international importance of this art.
I developed the Course folk music( for the achievement of which I traveled for years, the entire country, collecting, analyzing and classifying material, a huge priceless artistic value, in large part unknown), at the time, filling my soul with national treasure, and many collaborations in music textbooks, served this noble goal.
Prof. univ. etnomuzicolog, Emilia Comişel
Emilia Comişel was born on February 28,1913 in Ploieşti. Her parents:
Maria Georgescu(daughter of priests and teacher working households, with specialty flowers) , and George Comişel (from Ogretini- Prahova) violonist, teacher, then(after universitary studies), professor of music and mathematics, choir conductor, leading for years Society of Music Teachers` choir from Prahova county. They offered to their daughter a beautiful spiritual life by appropriation instruments (violin and piano) and a rich repertoire of folkloric and workship music, by participation in church choirs, jointly with the three brothers and two sisters : Ioan- economist; Florin- composer, pianist , conductor for choir and orchestra (he had as pupils Marin Constantin leader of Madrigal-choir, and Ion Baciu orchestra-conductor in Iassi, Ploiesti and Bucarest), collector of folk Roumanian music; Romulus- engineer; Victoria-Viorica- music teacher, violonist-member of the orchestra, singer in choral ensembles in Ploieşti and researcher of children`s folklore; Maria-Marcela another violin-teacher. All family commuted to Bucarest to rejoice attending opera performances and Romanian Athenaeum concerts.
After taking thorough musical initiate in her family, Emilia Comişel continued specialized studies in the Royal Academy of Music where she have had the chance to be guided by the most competent professors (Ioan Chirescu-theory and solfegium; Alfonso Castaldi-harmony; Alfred Alessandrescu-counterpoint; Constantin Brăiloiu-music history and folklore; George Breazul-Wikipedia and teaching music; Dimitrie Cuclin-music aesthetics and forms; Ştefan Popescu-choir conducting; Paul Jelescu-piano. Decisive for choosing future profession (folklorist-ethnomusicolog), was the overwhelming influence wich has had on her the personality, pedagogical competence and scientific work (creation) of the ethnomusicology global-developer and the International Archive of Folk Music(Geneva) designer, Constantin Brăiloiu, totally dedicated to serving Romanian and universal folklore, with a huge power work, „genius of the method” as he was called by André Schaeffner. He managed to gather, to inflation and train a group of young musicians-among which included the Emilia Comişel- his students, then collaborators and friends, over time experts in the field, which followed him and have managed on his work. Other professors, critics, composers: Dumitru Georgescu Kiriac Carmen choir`s creator and conductor, Ion Croitoru and Gheorghe Cucu musiciens of high-grade, high sensivity composers and refinement, and other representatives of the Pleiad of first half of the twentith century, through their dedication and belief work tirelessly, with very exceptional results, they knew to inspire to E.C. love for Romanian folklore.
With a will and ambition ceaselessly, in accordance with the principles appropriated from her parents, Emilia Comisel has continued along the whole life, until the age of 95 when she defeted a stroke momentum. She traveled the country far and wide, first as a student and disciple of Constantin Brailoiu, sometimes together with members of Dimitrie Gusti`s sociological teams , then as experienced folklorist, either alone or with colleagues from Bucarest (Mariana Kahane, Elisabeta Moldoveanu , Elisabeta Suliţeanu, Ovidiu Bârlea, Hari Brauner, Alexandru Tiberiu, Mihai Pop), or from province, with students groups, or daughter Irina, to collect folk music(she recorded and trascribed over 9000 melodies),for to be always present among folk art demonstrations, to enter the artistic genius of the Romanian spirituality. So she managed on to produce anthologies, articles, concerts, lectures, radioshows(Cycle 360 popular songs) about these folk-singers unknown (whom she gradually discovered by movements in the country), scientific communications in the country and abroad ( France, Belgium, Yugoslavia, Albania, Italy, Germany, Canada) and she shown to both nationals and foreigners, this Romanian treasure. She colleted folklore at Romanians from Bulgaria, Albania, Yugoslavia, Canada. She discovered, guided in collecting folk material and promoted, in competitions as Floarea din Grădină,Maria Tănase, Maria Lătăreţu, New Song in Mehedinti, and so on, a number of young talented folk repertoire owners with autentic and beautiful voices: Angelica Stoican (Mehedinţi), Oană Augustin(Hunedoara), Cornel Borza(Bihor), Liviu Vasilică(Teleorman), Anuţa Tite and Gheorghe Turda(Maramureş), Maria Tanasă(Fălticeni) and many others; all have become, over time, loved and appreciated by the public,all have passed on their language repertoire of traditional folk, forming and training groups of young performers. Other performers Prof value, were followed with interest and advised whenever the opportunity arose, or even have become Romanian Folkore Lady’s collaborators: Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Ileana Constantinescu, Elena Jurjescu, Maria Tripon, Gavriil Prunoiu(performer, and teacher of singing folk), Valeria Peter-Predescu, Ileana Rus, Lucreţia Ciobanu, Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Maria Tănase-Marin, Floarea Tănăsescu and we be forgiven if we don’t remember them all.
Emilia Comişel scientific career has seen an upword trend from quality of field collected and collaborators, since student, the Archive of Folk Romanian Composers’ Society, to the researcher(1949),then senior researcher and music section head in the Folklore Institut Constantin Brăiloiu,Bucarest, where she made thousands of musical transcriptions, resulting numerous studies and articles, and as associate resercher at the Institute of Southeast European Studies(1967). From the beginning she conducted courses of guidance for understanding the folklore of various parts of the country, and to acquire the method of colletion, analysis and classification of material collected on the ground(in situ),together with colleagues: Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Ion T. Florea, Mircea Chiriac, Florin Comişel, Gheorghe Zamfir, with colleagues from Cluj and Iaşi, the young members of The Romanian Composer Union, and for younger aninexperienced musiciens of the Institut. The same for all orchestras, across the country.
Senior level works she did to develop the field of folklore and musicology, some of them published in: Revue des études sud-est européenes(Bucarest), Studii şi cercetări de Istoria artei, Contemporanul, Revue Roumaine, Colocvii, Scânteia, Datini (Bucarest), Demos(Germania), Journa of the International Folkmusic Council(Londra), Akordi(Belgrad), Sud-est Europ(Atena), Les Colloques de Wégimont(Belgia), Sociétées européenes (Paris), Studia memoriae Belae Bartok sacra(Hungary), in noumerous magazines of the profile of Roumania and abroad: (France, Belgium, Italy, Germany, Russia, Bulgaria, Yugoslavia), between which include: Course of Folk music- two editions1967,1969Anthology of CountyFolk Pădureni; Children folklore- Anthology and study; Studies of ethnomusicology-two volumes; numerous studies and articles: On Bela Bartok footsteps in Hunedoara, About architectural form of folk music; Common folk music elements of the southeast Europe; Preliminaries to the scientific study of the ballad; The folklore of the calendaristic customs;Family folklore customs; Calendaristic folklore customs; Carols collections( Dă pă dubă, săraca; Colindăm Domnului bunu); Radu Anghel(with Ovidiu Bârlea); Contributions to the knowledge of the folk epic singing; Eléments archaïques dans les coutumes nuptiales du people roumain; La musique de la ballade roumaine; Mélodic structure of folk dances and many others brought her national and international recognition. So she has won numerous awards at home and abroad: Order Labour-class III, Cultural Merit-class IV, Honorary Professor of Music National University, Honorary Citizen of more cities and towns in Romania, Romanian Academy Awoard, Cultural Merit Officer(2006), Grand Prix UCMR(2007), the Ministry of Culture Award(2007), dozens od honorary diplomas. She became a member of IFMC( London), and IMS( International Musicological Society(Basel), honorary member of Enescu Foundation(Montreal-Canada), a member of administrative functions juries Contests, Festivals and Conferences of Yugoslavia, France, Italy, or just participating, always with scientific(Germany), leading to self Romanian folk, connecting friends and making collaborations with specialists from many countries some of them, the eldest- friends and collaborators of Constantin Brailoiu.
Teaching and pedagogical career was(with some time delay in reaching the maximum level of title and prevent a higher education HCM for his doctorate) by Emilia Comisel, with the same consistency and determinatoin, with the same high level of professional awareness, and research. Home care: Folk Song Course, development was achieved in 1967. The students now had a rich an well documented material by which to learn. In Bucarest Conservatory E.C. now Professor,head of Depatrment of Folklore, has prepared countless young people, most of them- prominent music teachers musicologists or composers. Another set of students have become folk music researchers, or ethnomusicologists, actives participants in the musical life of the country, not only in national juries of folk festivals, and competitions but in their field collections, discoverers and metors of some talented artists coming form various parts of the country to promote its national competitions,many of them holders of universitary titles, Dr.( Cristina Rădulescu, Eliye Stan ,Florin Georgescu, Petre Brâncuşi, Marioara Murărescu, Luminiţa Vartolomei, Steluţa Popa, Gheorghe Oprea, Gruia Stoia, Irina Dragnea) and many other with exemplary lives and exceptional career.All of them become agents of their colleagues and teachers, can be found in all of country music events, often as member of jury of the contests, (first President of jury in Floarea din Gradina was Emilia Comisel, then Mihai Florea), along with other leading musicians: Florin Comişel, Tiberiu Alexandru, Sabin Drăgoi, Simona Patraulea, Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Mircea Chiriac, Hari Brauner, Zeli Suliţeanu, Mariana Kahane, reposible and highly demanding, jury, which pomoted only authentic values, unlike the current situation, when pell-mell promote good and bad.
Starting in 1967, Emilia Comisel made a determined effort to collect and publish the scientific work of Constantin Brailoiu, moving abroad, contacting all his friends, who in one way or another, they data were known Romanian scientist. Resulting six volumes (the first two bilingual): Works- Constantin Brailoiu , that is present, in addition to reviews, articles, essays, throughout his scientific work and two volumes of Corresondance together with Irina Dragnea, her daughter, and a Monograph. Thus, this tireless researcher, she reminded (to the)Romanian musical world, the great world class scientis musician .Also ,due to Emilia Comisel endeavours, who made the necessary official steps, the corpses of Constantin Brailoiu were brought into the country, and the Institue of Ethnography and Folklore in Bucarest bears his name.
We cannot omit a significant aspect, namely, that international relation in the life and work of the folklorist. At a period when there was a strict barrier to the movements of any kind, or professional travel abroad when approvals from Iorga were expected three or more months, E.C. managed to maintain professional relationships and friendships with an incredibly number of people all over the world, to be present (with all weights and miseries which were sometimes), simply as State or organizational functions, festivals, competitions and conferences in France, Yugoslavia, Germany, Italy, Poland, Bulgaria, Albania, USSR, Canada, to depoy and receive specialised literatures by and form a large number of professionals and future professionals, being constantly aware of everything they published. In terms of intrenal and external correspondence we can include thousands of letters,while the number of thouse who loved E.C. amounts to the same level, being on the entire social scale, from simle peasents in different areas, students and teachers, many participants from the Sinaia Sommer Courses by world-renowned scientists, but only those who were connected with artistic and scientific world. If we recall some, we have injustice on others, and yet: Mircea Eliade, Paul Collaer, Gilbert Rouger, Ernest Ansermet, Jean Absil, André Schaeffner, Yvette Grimaud, Jean-Jacques Nattiez, Octavian Bohociu, prof. Vera Pavlović Leposava-peinter(she had a vital contribution in recognition of Romanian language and Romanian ethnicity in Serbian Banat), Dragoslav Antonievć, Dragoslav Dević, Elly Bašić, Milica Ilijin and all the Yugoslav folklorists` pleiad, Ramadan Sokoli, and his wife, Rayna Katzarova , Alexandru Neagu, Yves Lenoir, Suzanne Zigler, Dr. A. Chodowski, Mircea Manole, Nicolas Treatt(from Tretiakov family), Paul Posquin, Benjamin Suchoff, Georgio Nataletti, Ioana Ungureanu, Violeta Dinescu- former Mrs. Comişel`s student, a famous composer and an ardent upholder of the Romanian music abroad, Dagmar Falk, Ion Onciul, Bože Ianučić, an excelent Romanian fiddler from Timoc.
The entire country, but especially the realm of the soul of the Prahova- researcer, where an erudit local propagator, Prof.Alexandru Bădulescu Museum Director Paul Constantinescu, for years, promotes local cultural and artistic values, and Banat with leading people as Dorel Covaci, Augusta Anca, Ion Oltean, Gelu Stan, Ovidiu Papană, Ion Caliman(Emilia Comisel and the Romanian folklore, ed.Nagard, Lugoj, 2003), first counties who celebrated the researcher on the significant moments, then Teleorman, Mehedinţi, Hunedoara, Bihorul, Moldova, Maramureşul, Oaşul will not forget so fruitful collaboration with Emilia Comisel.
An employment relationship coupled with a mutual esteem and sympathy with concrete results conducted over a long period between E.C. and Prof. Francisc Laszlo from Cluj, resulting publications based on material provided by E.C.(Constantin Brailoiu- supporter of the ethnomusicology without borders ed.Eikon, Cluj-Napoca,2006). But we cannot, however to strive so easily, grasp the vastness of such a scholarly work.
Little of stature, buxom, blonde, blue eyes clear, with a bright smile and a wide through excellent sociable, cheerful, open and spontaneous, always ready to give a reply spiritual or tell a joke(which sometimes forgot the gist, to the amusement and high spirits of the assistance) ready to give advice or to pity those in trouble( even when she herself had trouble) and conscientious worker d`arrache pied, with the performance of undeniable truth and mercilessness in full security and the world artistic value, quality exceptional skills due to not allowing anyone to pass before her, was immediately popular and remained unforgettable, going directly to the soul of the collocutors. Everybody wanted her company and belived that one can request help, and rightly so, because my mother does not refuse anyone and she accomplished almost 100% the promises made.
Be proud and happy that we had and still have such people, culture spreader, who put his life in service of nobles ideals, which were and are able to create a world-generations- after their own image.
On April 18, Mrs. Emilia Comişel passed into another dimension where everything is light and spiritual serenity, determination and diligence in full good and well, hence she looks with worry and sympathy the current world in which youth (in great proportion) is confused and has to few ideals.
His memory be eternal!
18.mai 2010 Prof. dr. în muzică, Irina Dragnea.
I acted my whole life, by love for the art of oral tradition(folk music primarily), which led me to make the effort to understand the essence of penetrating mind and exceptional wealth endowment, the poetic and musical level of our people, and the desire of making this art- endless source of inspiration, to a maximum number coming young musicians, who studied at conservatories of music . Therefore, I considered teaching folklore at universities not only, but also in schools at all levels, starting at an early age by raising awareness of youth for the aesthetic value, national and international importance of this art.
I developed the Course folk music( for the achievement of which I traveled for years, the entire country, collecting, analyzing and classifying material, a huge priceless artistic value, in large part unknown), at the time, filling my soul with national treasure, and many collaborations in music textbooks, served this noble goal.
Prof. univ. etnomuzicolog, Emilia Comişel
Emilia Comişel was born on February 28,1913 in Ploieşti. Her parents:
Maria Georgescu(daughter of priests and teacher working households, with specialty flowers) , and George Comişel (from Ogretini- Prahova) violonist, teacher, then(after universitary studies), professor of music and mathematics, choir conductor, leading for years Society of Music Teachers` choir from Prahova county. They offered to their daughter a beautiful spiritual life by appropriation instruments (violin and piano) and a rich repertoire of folkloric and workship music, by participation in church choirs, jointly with the three brothers and two sisters : Ioan- economist; Florin- composer, pianist , conductor for choir and orchestra (he had as pupils Marin Constantin leader of Madrigal-choir, and Ion Baciu orchestra-conductor in Iassi, Ploiesti and Bucarest), collector of folk Roumanian music; Romulus- engineer; Victoria-Viorica- music teacher, violonist-member of the orchestra, singer in choral ensembles in Ploieşti and researcher of children`s folklore; Maria-Marcela another violin-teacher. All family commuted to Bucarest to rejoice attending opera performances and Romanian Athenaeum concerts.
After taking thorough musical initiate in her family, Emilia Comişel continued specialized studies in the Royal Academy of Music where she have had the chance to be guided by the most competent professors (Ioan Chirescu-theory and solfegium; Alfonso Castaldi-harmony; Alfred Alessandrescu-counterpoint; Constantin Brăiloiu-music history and folklore; George Breazul-Wikipedia and teaching music; Dimitrie Cuclin-music aesthetics and forms; Ştefan Popescu-choir conducting; Paul Jelescu-piano. Decisive for choosing future profession (folklorist-ethnomusicolog), was the overwhelming influence wich has had on her the personality, pedagogical competence and scientific work (creation) of the ethnomusicology global-developer and the International Archive of Folk Music(Geneva) designer, Constantin Brăiloiu, totally dedicated to serving Romanian and universal folklore, with a huge power work, „genius of the method” as he was called by André Schaeffner. He managed to gather, to inflation and train a group of young musicians-among which included the Emilia Comişel- his students, then collaborators and friends, over time experts in the field, which followed him and have managed on his work. Other professors, critics, composers: Dumitru Georgescu Kiriac Carmen choir`s creator and conductor, Ion Croitoru and Gheorghe Cucu musiciens of high-grade, high sensivity composers and refinement, and other representatives of the Pleiad of first half of the twentith century, through their dedication and belief work tirelessly, with very exceptional results, they knew to inspire to E.C. love for Romanian folklore.
With a will and ambition ceaselessly, in accordance with the principles appropriated from her parents, Emilia Comisel has continued along the whole life, until the age of 95 when she defeted a stroke momentum. She traveled the country far and wide, first as a student and disciple of Constantin Brailoiu, sometimes together with members of Dimitrie Gusti`s sociological teams , then as experienced folklorist, either alone or with colleagues from Bucarest (Mariana Kahane, Elisabeta Moldoveanu , Elisabeta Suliţeanu, Ovidiu Bârlea, Hari Brauner, Alexandru Tiberiu, Mihai Pop), or from province, with students groups, or daughter Irina, to collect folk music(she recorded and trascribed over 9000 melodies),for to be always present among folk art demonstrations, to enter the artistic genius of the Romanian spirituality. So she managed on to produce anthologies, articles, concerts, lectures, radioshows(Cycle 360 popular songs) about these folk-singers unknown (whom she gradually discovered by movements in the country), scientific communications in the country and abroad ( France, Belgium, Yugoslavia, Albania, Italy, Germany, Canada) and she shown to both nationals and foreigners, this Romanian treasure. She colleted folklore at Romanians from Bulgaria, Albania, Yugoslavia, Canada. She discovered, guided in collecting folk material and promoted, in competitions as Floarea din Grădină,Maria Tănase, Maria Lătăreţu, New Song in Mehedinti, and so on, a number of young talented folk repertoire owners with autentic and beautiful voices: Angelica Stoican (Mehedinţi), Oană Augustin(Hunedoara), Cornel Borza(Bihor), Liviu Vasilică(Teleorman), Anuţa Tite and Gheorghe Turda(Maramureş), Maria Tanasă(Fălticeni) and many others; all have become, over time, loved and appreciated by the public,all have passed on their language repertoire of traditional folk, forming and training groups of young performers. Other performers Prof value, were followed with interest and advised whenever the opportunity arose, or even have become Romanian Folkore Lady’s collaborators: Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Ileana Constantinescu, Elena Jurjescu, Maria Tripon, Gavriil Prunoiu(performer, and teacher of singing folk), Valeria Peter-Predescu, Ileana Rus, Lucreţia Ciobanu, Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Maria Tănase-Marin, Floarea Tănăsescu and we be forgiven if we don’t remember them all.
Emilia Comişel scientific career has seen an upword trend from quality of field collected and collaborators, since student, the Archive of Folk Romanian Composers’ Society, to the researcher(1949),then senior researcher and music section head in the Folklore Institut Constantin Brăiloiu,Bucarest, where she made thousands of musical transcriptions, resulting numerous studies and articles, and as associate resercher at the Institute of Southeast European Studies(1967). From the beginning she conducted courses of guidance for understanding the folklore of various parts of the country, and to acquire the method of colletion, analysis and classification of material collected on the ground(in situ),together with colleagues: Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Ion T. Florea, Mircea Chiriac, Florin Comişel, Gheorghe Zamfir, with colleagues from Cluj and Iaşi, the young members of The Romanian Composer Union, and for younger aninexperienced musiciens of the Institut. The same for all orchestras, across the country.
Senior level works she did to develop the field of folklore and musicology, some of them published in: Revue des études sud-est européenes(Bucarest), Studii şi cercetări de Istoria artei, Contemporanul, Revue Roumaine, Colocvii, Scânteia, Datini (Bucarest), Demos(Germania), Journa of the International Folkmusic Council(Londra), Akordi(Belgrad), Sud-est Europ(Atena), Les Colloques de Wégimont(Belgia), Sociétées européenes (Paris), Studia memoriae Belae Bartok sacra(Hungary), in noumerous magazines of the profile of Roumania and abroad: (France, Belgium, Italy, Germany, Russia, Bulgaria, Yugoslavia), between which include: Course of Folk music- two editions1967,1969Anthology of CountyFolk Pădureni; Children folklore- Anthology and study; Studies of ethnomusicology-two volumes; numerous studies and articles: On Bela Bartok footsteps in Hunedoara, About architectural form of folk music; Common folk music elements of the southeast Europe; Preliminaries to the scientific study of the ballad; The folklore of the calendaristic customs;Family folklore customs; Calendaristic folklore customs; Carols collections( Dă pă dubă, săraca; Colindăm Domnului bunu); Radu Anghel(with Ovidiu Bârlea); Contributions to the knowledge of the folk epic singing; Eléments archaïques dans les coutumes nuptiales du people roumain; La musique de la ballade roumaine; Mélodic structure of folk dances and many others brought her national and international recognition. So she has won numerous awards at home and abroad: Order Labour-class III, Cultural Merit-class IV, Honorary Professor of Music National University, Honorary Citizen of more cities and towns in Romania, Romanian Academy Awoard, Cultural Merit Officer(2006), Grand Prix UCMR(2007), the Ministry of Culture Award(2007), dozens od honorary diplomas. She became a member of IFMC( London), and IMS( International Musicological Society(Basel), honorary member of Enescu Foundation(Montreal-Canada), a member of administrative functions juries Contests, Festivals and Conferences of Yugoslavia, France, Italy, or just participating, always with scientific(Germany), leading to self Romanian folk, connecting friends and making collaborations with specialists from many countries some of them, the eldest- friends and collaborators of Constantin Brailoiu.
Teaching and pedagogical career was(with some time delay in reaching the maximum level of title and prevent a higher education HCM for his doctorate) by Emilia Comisel, with the same consistency and determinatoin, with the same high level of professional awareness, and research. Home care: Folk Song Course, development was achieved in 1967. The students now had a rich an well documented material by which to learn. In Bucarest Conservatory E.C. now Professor,head of Depatrment of Folklore, has prepared countless young people, most of them- prominent music teachers musicologists or composers. Another set of students have become folk music researchers, or ethnomusicologists, actives participants in the musical life of the country, not only in national juries of folk festivals, and competitions but in their field collections, discoverers and metors of some talented artists coming form various parts of the country to promote its national competitions,many of them holders of universitary titles, Dr.( Cristina Rădulescu, Eliye Stan ,Florin Georgescu, Petre Brâncuşi, Marioara Murărescu, Luminiţa Vartolomei, Steluţa Popa, Gheorghe Oprea, Gruia Stoia, Irina Dragnea) and many other with exemplary lives and exceptional career.All of them become agents of their colleagues and teachers, can be found in all of country music events, often as member of jury of the contests, (first President of jury in Floarea din Gradina was Emilia Comisel, then Mihai Florea), along with other leading musicians: Florin Comişel, Tiberiu Alexandru, Sabin Drăgoi, Simona Patraulea, Gheorghe Ciobanu, Paula Carp, Mircea Chiriac, Hari Brauner, Zeli Suliţeanu, Mariana Kahane, reposible and highly demanding, jury, which pomoted only authentic values, unlike the current situation, when pell-mell promote good and bad.
Starting in 1967, Emilia Comisel made a determined effort to collect and publish the scientific work of Constantin Brailoiu, moving abroad, contacting all his friends, who in one way or another, they data were known Romanian scientist. Resulting six volumes (the first two bilingual): Works- Constantin Brailoiu , that is present, in addition to reviews, articles, essays, throughout his scientific work and two volumes of Corresondance together with Irina Dragnea, her daughter, and a Monograph. Thus, this tireless researcher, she reminded (to the)Romanian musical world, the great world class scientis musician .Also ,due to Emilia Comisel endeavours, who made the necessary official steps, the corpses of Constantin Brailoiu were brought into the country, and the Institue of Ethnography and Folklore in Bucarest bears his name.
We cannot omit a significant aspect, namely, that international relation in the life and work of the folklorist. At a period when there was a strict barrier to the movements of any kind, or professional travel abroad when approvals from Iorga were expected three or more months, E.C. managed to maintain professional relationships and friendships with an incredibly number of people all over the world, to be present (with all weights and miseries which were sometimes), simply as State or organizational functions, festivals, competitions and conferences in France, Yugoslavia, Germany, Italy, Poland, Bulgaria, Albania, USSR, Canada, to depoy and receive specialised literatures by and form a large number of professionals and future professionals, being constantly aware of everything they published. In terms of intrenal and external correspondence we can include thousands of letters,while the number of thouse who loved E.C. amounts to the same level, being on the entire social scale, from simle peasents in different areas, students and teachers, many participants from the Sinaia Sommer Courses by world-renowned scientists, but only those who were connected with artistic and scientific world. If we recall some, we have injustice on others, and yet: Mircea Eliade, Paul Collaer, Gilbert Rouger, Ernest Ansermet, Jean Absil, André Schaeffner, Yvette Grimaud, Jean-Jacques Nattiez, Octavian Bohociu, prof. Vera Pavlović Leposava-peinter(she had a vital contribution in recognition of Romanian language and Romanian ethnicity in Serbian Banat), Dragoslav Antonievć, Dragoslav Dević, Elly Bašić, Milica Ilijin and all the Yugoslav folklorists` pleiad, Ramadan Sokoli, and his wife, Rayna Katzarova , Alexandru Neagu, Yves Lenoir, Suzanne Zigler, Dr. A. Chodowski, Mircea Manole, Nicolas Treatt(from Tretiakov family), Paul Posquin, Benjamin Suchoff, Georgio Nataletti, Ioana Ungureanu, Violeta Dinescu- former Mrs. Comişel`s student, a famous composer and an ardent upholder of the Romanian music abroad, Dagmar Falk, Ion Onciul, Bože Ianučić, an excelent Romanian fiddler from Timoc.
The entire country, but especially the realm of the soul of the Prahova- researcer, where an erudit local propagator, Prof.Alexandru Bădulescu Museum Director Paul Constantinescu, for years, promotes local cultural and artistic values, and Banat with leading people as Dorel Covaci, Augusta Anca, Ion Oltean, Gelu Stan, Ovidiu Papană, Ion Caliman(Emilia Comisel and the Romanian folklore, ed.Nagard, Lugoj, 2003), first counties who celebrated the researcher on the significant moments, then Teleorman, Mehedinţi, Hunedoara, Bihorul, Moldova, Maramureşul, Oaşul will not forget so fruitful collaboration with Emilia Comisel.
An employment relationship coupled with a mutual esteem and sympathy with concrete results conducted over a long period between E.C. and Prof. Francisc Laszlo from Cluj, resulting publications based on material provided by E.C.(Constantin Brailoiu- supporter of the ethnomusicology without borders ed.Eikon, Cluj-Napoca,2006). But we cannot, however to strive so easily, grasp the vastness of such a scholarly work.
Little of stature, buxom, blonde, blue eyes clear, with a bright smile and a wide through excellent sociable, cheerful, open and spontaneous, always ready to give a reply spiritual or tell a joke(which sometimes forgot the gist, to the amusement and high spirits of the assistance) ready to give advice or to pity those in trouble( even when she herself had trouble) and conscientious worker d`arrache pied, with the performance of undeniable truth and mercilessness in full security and the world artistic value, quality exceptional skills due to not allowing anyone to pass before her, was immediately popular and remained unforgettable, going directly to the soul of the collocutors. Everybody wanted her company and belived that one can request help, and rightly so, because my mother does not refuse anyone and she accomplished almost 100% the promises made.
Be proud and happy that we had and still have such people, culture spreader, who put his life in service of nobles ideals, which were and are able to create a world-generations- after their own image.
On April 18, Mrs. Emilia Comişel passed into another dimension where everything is light and spiritual serenity, determination and diligence in full good and well, hence she looks with worry and sympathy the current world in which youth (in great proportion) is confused and has to few ideals.
His memory be eternal!
18.mai 2010 Prof. dr. în muzică, Irina Dragnea.
EMILIA COMISEL
Emilia Comişel (n. 28 februarie 1913, Ploieşti — d. 18 aprilie 2010) a fost o etnomuzicologă, profesor universitar din România.
În timpul studenţiei a fost remarcată de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu şi a fost invitată să lucreze alături de acesta ca cercetător ştiinţific. În anii 1940 a fost profesoară de liceu la Ploieşti, iar din 1949 până în 1976 a predat la catedra de folcloristică a Conservatorului bucureştean. A fost cercetătoare la Institutul de Folclor din Bucureşti şi la Institutul de Studii Sud Est Europene din acelaşi oraş.
De-a lungul carierei a cules peste nouă mii de cântece folclorice şi a publicat articole şi cărţi în scopul de a face cunoscută valoarea folclorului muzical românesc în ţară şi în străinătate. A colaborat cu publicaţii importante de peste hotare şi a fost membră a Societăţii Internaţionale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu şi a tradus şi editat operele complete ale acestuia.
A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comişel, sora compozitorului Florin Comişel şi mama muzicologei Irina Dragnea.
În timpul studenţiei a fost remarcată de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu şi a fost invitată să lucreze alături de acesta ca cercetător ştiinţific. În anii 1940 a fost profesoară de liceu la Ploieşti, iar din 1949 până în 1976 a predat la catedra de folcloristică a Conservatorului bucureştean. A fost cercetătoare la Institutul de Folclor din Bucureşti şi la Institutul de Studii Sud Est Europene din acelaşi oraş.
De-a lungul carierei a cules peste nouă mii de cântece folclorice şi a publicat articole şi cărţi în scopul de a face cunoscută valoarea folclorului muzical românesc în ţară şi în străinătate. A colaborat cu publicaţii importante de peste hotare şi a fost membră a Societăţii Internaţionale de Folclor. A scris o biografie a lui Brăiloiu şi a tradus şi editat operele complete ale acestuia.
A fost fiica dirijorului de cor Gheorghe Comişel, sora compozitorului Florin Comişel şi mama muzicologei Irina Dragnea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)